Dezordinea inseamna inspiratie...uneori.
Probabil daca mi se face un test ADN, in sangele meu s-ar gasi sosete desperechiate, farfurii nespalate de doua zile, haine aruncate aiurea si mormane de hartii mototolite in jurul unui cos de gunoi gol.
Da! Sunt una dintre cele mai dezordonate persoane si nu ma afecteaza (aproape) deloc. Adica...trec printr-o adevarata aventura cand "pornesc" in cautarea incarcatorului...oricarui obiect digital, sau cand imi caut o anumita foaie (din 300) pe care stiu ca intr-un colt scrie ceva important...cui nu-i place aventura? :))
Pe langa asta, n-am nici o garderoba impresionanta, intr-un ciclu normal, hainele mele nu ajung nici o data in dulap.
Unde mai pui ca dezordinea alimenteaza imaginatia? (mai multe studii au demonstrat asta). Si printr-o analiza proprie, am ajuns la concluzia ca e adevarata afirmatia.
Efectiv combinatiile de culori, forme si obiecte pe care nu credeam ca le voi vedea impreuna vreodata, ma fac sa gandesc "diferit", am mai multe idei la biroul meu (dezordonat) decat la biroul mamei.. :)) Sunt mai inventiva acasa, in camera mea decat la scoala in laboratorul de fizica. (Cred ca ati inteles ideea)
Trecand peste asta, viata mea e un joc al intuitiei...si cu toate astea tot ma lovesc de colturile mobilierului, urmand sa indur una dintre cele mai dureroase momente (scurte) din viata unui om!!
Probabil unii veti spune ca asta imi afecteaza echilibrul interior, si nu ma ajuta sa duc la bun sfarsit o idee, pentru ca "imaginatia" ma indeparteaza cu fiecare clipa de gandul initial, si de asta proiectele raman undeva in aer...dar, hei...m-am nascut ca sa traiesc, sa-mi gasesc un scop, si se pare ca dezordinea imi da idei.